Sunt un om care, cu fiecare experienţă de viaţă trăită, îşi impune câte o stricteţe. Mi-am impus, de pildă, de mai multă vreme, să nu-mi mint apropiaţii, familia, prietenii, cunoscuţii, colegii. Nu-mi place ideea că adevărul este întotdeauna la mijloc. E o idee nocivă. Dacă ar fi aşa, atunci adevărul, cum bine spunea Blaga (Lucian, nu Buldogul), s-ar preface într-un apanaj al mediocrităţii. În spiritul unui adevăr la care ader din tot sufletul şi cu toată disponibilitatea, vă mărturisesc că, dintr-o postură incomodă, aceea de dublu premiat într-ale scrisului pe blog, mă simt copleşit. Am spus copleşit, nu flatat, vă rog să reţineţi!  Patru prieteni dintr-o bucată, oameni impetuoşi şi fermi, cutezători şi intransigenţi, truditori pe tărâmul metaforei şi, în acelaşi timp, propovăduitori ai adevărului, patru prieteni, zic – Ada Rus (http://www.adarus.wordpress.com/), Teo Negură (http://www.teonegura.wordpress.com/), Dramoleta ( http://www.dramoleta.com/) şi Marius Diaconescu (http://diaconescumarius.wordpress.com/) – mi-au făcut onoarea de a-mi acorda o cununiţă. Nu ştiu cât de Superior sunt ca Scribbler, dar ştiu că, faţă de ei – şi de alţi prieteni din blogosferă -, mi-am impus să fiu Sincer. Întotdeauna Sincer, pentru că numai aşa îi voi putea păstra printre prietenii mei, printre bunii mei prieteni. Îmi place să cred că ei simt asta. Că ei ŞTIU asta şi că, printre altele, (şi) această convingere a dus la premierea mea. Le mulţumesc, asigurându-i, în schimb, de toată preţuirea. Pe ei şi pe alţii ca ei… E tot ceea ce pot spune în acest moment întrucâtva emoţionant. Căci nu e de ici, de colea, să primeşti un premiu – multiplu – la compunere după zeci de ani (o, tempora…).

            Şi pentru că viaţa e ghiftuită cu reguli şi rigori, sunt însărcinat să mă achit de cinci îndatoriri:

1. Fiecare Scriitor Superior (S.S.) trebuie să dea mai departe premiul la cinci prieteni bloggeri speciali.

2. Fiecare S.S. trebuie să îşi creeze o legătură pe net la blogul (şi autorul-blogger prieten) de la care el a primit premiul.

3. Fiecare S.S. trebuie să îşi prezinte premiul pe blog şi să adauge un link la acest post, care explică ce este cu premiul.

4. Fiecare S.S. care a cîştigat premiul este rugat să viziteze acest post şi să îşi adauge numele la Mr.Linky List, astfel încât să existe o evidenţă a fiecărui ins premiat.

5. Fiecare S.S. trebuie să posteze aceste reguli pe blogul lui.

         Mă voi conforma, cu menţiunea că, subiectiv fiind, pre mulţi voi nedreptăţi. Nu e un secret pentru nimeni – iar dacă e, uite, îl dezvălui eu acum! – că Ada Rus, Dramoleta  şi  Teo Negură îmi ung sufletul cu producţiile lor literare. De aceea îi şi vizitez, cât pot de des, pe blogurile lor, pentru a mă umple de bine, de curat şi de lumină. Alături de ei, pe aceleaşi coordonate de simpatie, se situează încă vreo câţiva prieteni. Pe cinci dintre ei (pentru că doar atâţia îmi îngăduie regula) îi voi enumera aici, acordându-le premiul de Superior Scribbler. Iată-i, în ordine alfabetică: Marius Diaconescu (http://diaconescumarius.wordpress.com/), Garcia Muerte (http://www.garciamuerte.blogspot.com/), Renata (http://www.renatablogr.blogspot.com/), Sebra (http://www.sebra.wordpress.com/), şi Theodora (http://www.theodora0303.wordpress.com/). 

          Vă mulţumesc tuturor, cu acest minunat prilej,  pentru frumosul pe care îl cultivaţi în vieţile voastre şi ale altora. Nu vă doresc decât să fiţi mereu buni, sinceri şi verticali, în astă lume rea, mincinoasă şi strâmbă. Să fiţi, adică – şi să rămâneţi -, voi…